UE extinde finanțarea pentru refacerea ecologică a bazinului Dunării și a Mării Negre

Uniunea Europeană a prezentat un nou portofoliu de 17 proiecte de cercetare și inovare în cadrul programului Orizont Europa (Horizon Europe), destinate refacerii ecosistemelor acvatice, reducerii poluării și introducerii unor tehnologii ecologice inovatoare.

Valoarea totală a investițiilor anunțate de Comisia Europeană se ridică la 119 milioane de euro.

Proiectele au fost prezentate la 5 noiembrie 2026, iar la 8 noiembrie presa românească a publicat informații suplimentare privind participarea organizațiilor din regiunea Dunării și a Mării Negre.

O importanță deosebită pentru regiune o au proiectele BlueMissionDBS2030, DANUBINA și DANUBEAQUA.

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină (GeoEcoMar) din România coordonează proiectul BlueMissionDBS2030, care beneficiază de o finanțare nerambursabilă totală de aproximativ 3,55 milioane de euro.

Proiectul urmărește consolidarea cooperării regionale, sprijinirea inovațiilor ecologice și mobilizarea investițiilor pentru refacerea ecosistemelor acvatice din regiunea Dunării și a Mării Negre.

Proiectul DANUBINA se concentrează asupra prevenirii poluării cu deșeuri din plastic și microplastice în bazinul Dunării și în Marea Neagră.

DANUBEAQUA prevede introducerea soluțiilor bazate pe energie regenerabilă și a tehnologiilor digitale în sectorul acvaculturii.

În total, peste 340 de organizații sunt implicate în noul portofoliu de proiecte europene, printre care instituții de cercetare, autorități publice, întreprinderi și organizații ale societății civile.

Comentariul Institutului de Cercetări Dunărene

Extinderea programelor europene de refacere a mediului reflectă tranziția treptată de la măsuri individuale de protecție a naturii către un management integrat al ecosistemelor acvatice.

Pentru bazinul Dunării, o importanță deosebită o are interdependența dintre calitatea apelor fluviale, acumularea substanțelor poluante, transportul sedimentelor și starea ecologică a Mării Negre.

Bazinul Dunării trebuie abordat ca un sistem ecologic transfrontalier unitar, în care consecințele activităților desfășurate într-un stat se pot extinde asupra altor țări.

În opinia Institutului de Cercetări Dunărene (ICD), Ucraina ar trebui să își consolideze participarea la consorțiile europene de cercetare, în special în domeniile monitorizării poluării, refacerii zonelor umede, conservării biodiversității și digitalizării observațiilor de mediu.

O altă prioritate trebuie să fie integrarea instituțiilor științifice, a comunităților teritoriale și a organizațiilor de mediu din Ucraina în proiecte comune cu România, Republica Moldova și alte state dunărene.

O asemenea cooperare va contribui nu doar la refacerea ecologică, ci și la dezvoltarea unui sistem durabil de gestionare a resurselor naturale în regiunea Dunării de Jos.