Bulgaria, Azerbaidjan, Georgia și Turcia dezvoltă un nou coridor energetic către Uniunea Europeană
Bulgaria, Azerbaidjan, Georgia și Turcia au semnat un acord interguvernamental de parteneriat strategic în domeniul energiei curate, care prevede crearea unui nou coridor transfrontalier pentru furnizarea energiei electrice din regiunea caspică către piețele europene.
Documentul a fost semnat la 10 noiembrie 2026, la Antalya, Turcia, în marja celei de-a 31-a Conferințe a Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice (COP31).
Acordul vizează dezvoltarea coridorului energetic Azerbaidjan–Georgia–Turcia–Bulgaria, diversificarea rutelor de aprovizionare cu energie electrică și aprofundarea integrării sistemelor electroenergetice ale statelor participante.
Parteneriatul prevede dezvoltarea infrastructurii transfrontaliere, construirea și modernizarea liniilor de transport al energiei electrice, crearea condițiilor tehnice și de reglementare necesare comercializării energiei electrice, precum și extinderea comunicațiilor prin fibră optică.
Potrivit estimărilor preliminare, capacitatea de transport preconizată a coridorului energetic ar putea ajunge la 2.000–3.000 MW. Implementarea proiectului presupune implicarea operatorilor naționali de transport al energiei electrice și instituirea unor mecanisme comune de gestionare a investițiilor în infrastructură.
Inițiativa continuă cooperarea energetică începută în 2024 și consolidată printr-un memorandum semnat în aprilie 2025. Realizarea proiectului ar putea consolida rolul Bulgariei ca unul dintre principalele noduri energetice ale Europei de Sud-Est și ar putea crea noi oportunități pentru importul de energie electrică produsă din surse regenerabile.
Comentariul Institutului de Cercetări Dunărene
Crearea unui nou coridor energetic între regiunea caspică și Uniunea Europeană reflectă formarea treptată a unei noi arhitecturi de aprovizionare cu energie în Europa de Sud-Est, în cadrul căreia statele din regiunea Mării Negre și a Dunării dobândesc un rol tot mai important.
Potrivit lui Vitaliy Barvinenko, directorul Institutului de Cercetări Dunărene, acest proiect trebuie analizat nu doar ca o inițiativă de infrastructură, ci și ca o transformare geoeconomică importantă a spațiului Mării Negre și al Dunării. Este vorba despre trecerea treptată de la modelul tradițional de dependență energetică la un sistem diversificat de aprovizionare și tranzit al resurselor energetice, care ar putea modifica semnificativ echilibrul energetic regional.
Participarea Bulgariei are o importanță deosebită, deoarece oferă acestei țări perspective suplimentare de integrare în rutele energetice transcontinentale. Împreună cu dezvoltarea infrastructurii energetice din România și din alte state ale bazinului Dunării, această evoluție creează premisele formării unei rețele interconectate de coridoare energetice transfrontaliere.
Pentru Ucraina, aceste procese prezintă un interes strategic. Dezvoltarea unor noi rute de furnizare a energiei electrice din regiunea caspică ar putea contribui la diversificarea pieței energetice europene și ar putea deschide oportunități suplimentare pentru integrarea sistemului electroenergetic ucrainean prin intermediul interconexiunilor transfrontaliere.
În acest context, proiectul viitoarei linii electrice de 400 kV Arțîz–Isaccea capătă o relevanță deosebită. Acesta ar putea consolida interconectarea electroenergetică dintre Ucraina și România, ar putea îmbunătăți siguranța alimentării cu energie electrică a regiunilor sudice ale Ucrainei și ar putea extinde posibilitățile de comercializare transfrontalieră a energiei electrice.
Totodată, după cum subliniază Vitaliy Barvinenko, importanța noilor coridoare energetice depășește cu mult considerentele economice. Acestea influențează direct echilibrul geopolitic, securitatea energetică și autonomia strategică a statelor europene. Prin urmare, Ucraina nu trebuie să se limiteze la adaptarea la noua arhitectură energetică europeană, ci trebuie să participe activ la configurarea acesteia.
Institutul de Cercetări Dunărene consideră că dezvoltarea cooperării energetice în regiunea Mării Negre și a Dunării trebuie să devină una dintre prioritățile diplomației economice și regionale a Ucrainei. Combinarea noilor rute transcontinentale cu modernizarea interconexiunilor electrice transfrontaliere și integrarea mai profundă în piața europeană a energiei poate consolida reziliența energetică a Ucrainei și poate transforma regiunea Dunării într-un pilon important al securității energetice europene.
Ucraina
România
Moldova