România avansează proiectul Bala 2 pentru consolidarea navigației pe Dunăre și a securității energetice

România a constituit un grup de lucru comun al Ministerului Transporturilor și Ministerului Energiei pentru promovarea proiectului strategic Bala 2, care urmărește îmbunătățirea gestionării debitelor Dunării și consolidarea rezilienței infrastructurii energetice critice a țării.

Inițiativa a fost anunțată la 12 noiembrie, în urma consultărilor tehnice dintre reprezentanții celor două ministere.

Unul dintre principalele obiective ale proiectului este asigurarea disponibilității unui volum suficient de apă pentru răcirea reactoarelor Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă, a cărei funcționare depinde de condițiile hidrologice ale Dunării.

Totodată, proiectul Bala 2 urmărește îmbunătățirea condițiilor de navigație pe tot parcursul anului, în special în perioadele caracterizate de niveluri scăzute ale apei.

Proiectul prevede o serie de intervenții hidrotehnice în zona de bifurcație a Dunării, inclusiv regularizarea debitelor, îmbunătățirea albiei și măsuri pentru menținerea adâncimilor necesare navigației.

Potrivit informațiilor prezentate de partea română, este analizată posibilitatea alocării unei finanțări inițiale de aproximativ 200 de milioane de euro. Costul final și mecanismele de finanțare urmează să fie clarificate în etapele ulterioare.

Comentariul Institutului de Cercetări Dunărene (ICD)

Dezvoltarea proiectului Bala 2 reflectă tranziția treptată a României de la soluționarea unor probleme punctuale de navigație către o abordare integrată a gestionării resurselor de apă ale Dunării.

În contextul schimbărilor climatice, stabilitatea debitelor fluviului devine un factor determinant nu doar pentru transportul de mărfuri, ci și pentru securitatea energetică, dezvoltarea industrială și funcționarea infrastructurii critice.

O atenție deosebită trebuie acordată compatibilității intervențiilor hidrotehnice cu cerințele de protecție a mediului, inclusiv conservării rutelor de migrație a peștilor și refacerii ecosistemelor zonelor umede.

Pentru Ucraina, experiența României prezintă un interes deosebit în contextul modernizării porturilor dunărene, asigurării unor condiții stabile de navigație și dezvoltării unor politici coordonate de gestionare transfrontalieră a apelor.

Institutul de Cercetări Dunărene subliniază că dezvoltarea durabilă a coridorului de transport dunărean necesită o abordare integrată, care să îmbine securitatea energetică, eficiența navigației și protecția mediului.