România propune un coridor navigabil între Marea Baltică și Marea Neagră: Iașul ar putea deveni port fluvial

În România au fost reluate discuțiile privind un proiect ambițios de infrastructură care prevede transformarea râului Prut într-o cale navigabilă internațională și crearea unui coridor de transport între portul polonez Gdańsk și Marea Neagră.

Potrivit publicației Ziarul de Iași, care a relatat despre această inițiativă la 8 noiembrie 2026, propunerea a fost prezentată de Paul Butnariu, președintele Camerei de Comerț și Industrie Iași.

Inițiativa prevede dezvoltarea navigației pe râul Prut și integrarea acestuia în rețeaua europeană de căi navigabile interioare. Unul dintre elementele centrale ale proiectului îl reprezintă posibilitatea transformării municipiului Iași într-un port fluvial, prin realizarea unei legături navigabile între râurile Prut, Jijia și Bahlui.

Conform estimărilor prezentate de Butnariu, noul coridor ar putea reduce aproximativ la jumătate distanța de transport dintre Canalul Suez și portul polonez Gdańsk, de la 8.000 la 4.000 de kilometri. Totuși, aceste calcule necesită o verificare tehnică și economică independentă.

Potrivit estimărilor preliminare ale susținătorilor proiectului, implementarea acestuia ar necesita investiții de câteva miliarde de euro și ar putea adăuga aproximativ 500 de kilometri de căi navigabile rețelei europene de transport.

Prima etapă propusă vizează amenajarea sectorului Prutului dintre Galați și acumularea Stânca-Costești, pentru a permite utilizarea barjelor cu o capacitate de transport de 500–1.000 de tone.

Conform estimărilor optimiste prezentate de inițiator, dezvoltarea navigației pe acest sector ar putea fi realizată într-un interval de aproximativ șapte-opt ani.

Proiectul are o dimensiune transfrontalieră importantă, presupunând posibilitatea cooperării dintre România, Republica Moldova, Polonia și Ucraina.

Pe lângă dezvoltarea transportului, inițiativa ar putea contribui la îmbunătățirea gestionării resurselor de apă, protecția împotriva inundațiilor, irigarea terenurilor agricole și creșterea rezilienței regiunii la secetă.

Ideea unui coridor navigabil între Marea Baltică și Marea Neagră are o istorie de peste un secol. Proiecte similare au fost discutate încă din anii 1920, însă nu au ajuns în etapa de implementare.

În prezent, inițiativa se află la nivel conceptual. Nu au fost anunțate decizii definitive privind finanțarea sau începerea lucrărilor de construcție.

Comentariul Institutului de Cercetări Dunărene

Inițiativa de creare a unui coridor navigabil între Marea Baltică și Marea Neagră reflectă importanța strategică tot mai mare a căilor navigabile interioare din Europa de Est în configurarea unei noi arhitecturi europene de transport.

Pentru Regiunea Dunării, implementarea unui asemenea proiect ar putea însemna apariția unei rute suplimentare de transport, care să conecteze porturile dunărene cu piețele din Europa Centrală și de Nord.

Această perspectivă prezintă o importanță deosebită pentru Ucraina. Dezvoltarea navigației pe Prut ar putea extinde oportunitățile logistice ale porturilor Reni și Izmail, consolida rolul nodului de transport Galați–Giurgiulești–Reni și facilita integrarea fluxurilor de mărfuri ucrainene în coridoarele europene de transport.

Totodată, realizarea unui asemenea proiect de infrastructură necesită evaluări tehnice, economice și de mediu aprofundate.

Trebuie luate în considerare variațiile sezoniere ale nivelurilor apei Prutului, necesitatea eventualelor lucrări hidrotehnice, conservarea ecosistemelor naturale și caracterul transfrontalier al gestionării resurselor de apă.

O atenție specială trebuie acordată competitivității reale a viitorului coridor în raport cu rutele maritime și feroviare, deoarece reducerea distanței geografice nu determină neapărat o reducere proporțională a timpului și a costurilor de transport.

Institutul de Cercetări Dunărene consideră că perspectivele dezvoltării navigației pe râul Prut trebuie analizate în cadrul unei strategii integrate de conectivitate a Dunării de Jos, Ucrainei, României și Republicii Moldova, având drept priorități protecția mediului și eficiența economică.