România reia funcționarea Unității 2 a Centralei Nucleare de la Cernavodă după o perioadă prelungită de niveluri scăzute ale Dunării

Compania energetică românească Nuclearelectrica a inițiat, la 9 noiembrie 2026, procedurile de repornire a Unității 2 a Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă, a cărei funcționare fusese oprită în luna august din cauza nivelului critic de scăzut al apei Dunării.

Potrivit operatorului centralei, nivelul apei a atins pragul necesar pentru reluarea în condiții de siguranță a funcționării reactorului.

Reconectarea Unității 2 la Sistemul Energetic Național al României este programată pentru 10 noiembrie, iar atingerea puterii nominale este estimată pentru 11 noiembrie 2026.

Unitatea 1 a centralei a reluat livrarea energiei electrice în rețeaua națională la 6 noiembrie, după o perioadă de oprire de peste trei luni.

Ambele unități au fost oprite succesiv în vara anului 2026, ca urmare a scăderii nivelului apei Dunării, utilizată pentru răcirea sistemelor tehnologice ale centralei.

Conform estimărilor Nuclearelectrica, după reluarea integrală a funcționării ambelor unități, centrala nucleară va putea asigura din nou aproximativ 20% din necesarul de energie electrică al României.

Comentariul Institutului de Cercetări Dunărene

Situația de la Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă demonstrează dependența directă a securității energetice a regiunii dunărene de regimul hidrologic al fluviului.

Nivelurile scăzute și persistente ale apei Dunării nu mai reprezintă exclusiv o problemă pentru transportul fluvial. Acestea afectează stabilitatea producției de energie electrică, funcționarea întreprinderilor industriale și reziliența energetică a statelor din regiune.

Reluarea funcționării centralei nucleare reprezintă un semnal pozitiv, însă nu elimină riscurile sistemice asociate modificărilor regimului hidrologic al Dunării.

În opinia Institutului de Cercetări Dunărene (ICD), una dintre prioritățile cooperării regionale ar trebui să fie dezvoltarea unor mecanisme complexe de adaptare a infrastructurii energetice critice la schimbările condițiilor hidrologice.

O importanță deosebită trebuie acordată prognozării comune a nivelurilor și debitelor de apă, modernizării sistemelor de alimentare cu apă a obiectivelor industriale și coordonării politicilor energetice ale statelor din regiunea Dunării de Jos.