Republica Moldova și România extind capacitatea punctelor de frontieră pentru facilitarea transportului de mărfuri

Republica Moldova și România au convenit asupra unui set de măsuri comune menite să reducă cozile de camioane, să accelereze procedurile vamale și să îmbunătățească eficiența logisticii transfrontaliere.

Una dintre principalele decizii vizează operaționalizarea a două piste suplimentare de control la punctul de trecere a frontierei Giurgiulești–Galați. Această măsură va permite creșterea capacității de procesare a camioanelor și gestionarea mai eficientă a fluxurilor de transport pe una dintre rutele importante ale Dunării de Jos.

La punctul de trecere Leușeni–Albița va fi amenajată o bandă separată pentru camioanele fără încărcătură, ceea ce ar trebui să reducă timpul necesar efectuării formalităților de control.

De asemenea, autoritățile celor două state au convenit asupra suplimentării personalului în funcție de intensitatea traficului, intensificării schimbului operativ de informații și consolidării coordonării dintre serviciile vamale și cele de frontieră.

O altă decizie importantă privește extinderea posibilităților de transport al cerealelor prin punctul de trecere Costești–Stânca, începând cu 3 noiembrie 2026. Această măsură oferă o rută suplimentară pentru exporturile agricole și contribuie la reducerea presiunii asupra punctelor de frontieră aglomerate.

Comentariul Institutului de Cercetări Dunărene

Îmbunătățirea funcționării frontierei moldo-române are o importanță strategică pentru dezvoltarea sistemului de transport și logistică din regiunea Dunării de Jos, inclusiv pentru porturile ucrainene Reni și Ismail.

Punctul de trecere Giurgiulești–Galați reprezintă o componentă importantă a rutelor regionale de transport care asigură conectivitatea dintre Ucraina, Republica Moldova și România. Extinderea capacității sale ar putea contribui la reducerea costurilor logistice, creșterea predictibilității transporturilor și consolidarea potențialului de tranzit al regiunii.

Totodată, eficiența măsurilor adoptate va depinde de armonizarea procedurilor vamale, coordonarea fluxurilor de transport între cele trei state și dezvoltarea continuă a infrastructurii de frontieră.

Institutul de Cercetări Dunărene subliniază că integrarea în continuare a sistemelor de transport din Ucraina, Republica Moldova și România trebuie să devină una dintre prioritățile dezvoltării coridorului logistic al Dunării de Jos și consolidării Coridoarelor Solidarității Europene.