Procesarea declarațiilor vamale de tranzit în Portul Constanța durează până la trei zile

În Portul Constanța din România persistă întârzieri în procesarea declarațiilor de tranzit T1, ceea ce îngreunează transporturile internaționale de mărfuri, inclusiv cele provenite din Ucraina.

Potrivit Asociației Expeditorilor Internaționali din Ucraina (AMEU), care a solicitat informații autorităților române competente și asociației profesionale USER, durata obișnuită de procesare a declarațiilor de tranzit este de 2–3 zile, conform experienței practice a companiilor de expediții.

În anumite situații, procedura poate dura mai mult din cauza controalelor vamale suplimentare și a particularităților mărfurilor transportate.

Un sondaj realizat anterior de AMEU a arătat că 90% dintre expeditorii respondenți s-au confruntat cu termene de procesare de două zile sau mai mult, iar în unele cazuri întârzierile au ajuns până la șapte zile.

Aceste date se bazează pe experiența participanților la piață și nu reprezintă, deocamdată, statistici oficiale ale autorităților vamale române.

Comentariul Institutului de Cercetări Dunărene

Întârzierile administrative din Portul Constanța afectează eficiența întregului coridor de transport care conectează Ucraina, Republica Moldova și România cu piețele internaționale.

Chiar și în condițiile existenței unei capacități portuare suficiente, procedurile vamale îndelungate generează costuri suplimentare, prelungesc timpul de staționare a mărfurilor și reduc predictibilitatea operațiunilor logistice.

Institutul de Cercetări Dunărene (ICD) subliniază necesitatea accelerării digitalizării procedurilor vamale, extinderii utilizării declarațiilor electronice anticipate și armonizării proceselor de tranzit dintre Ucraina, România și Republica Moldova.

O atenție deosebită trebuie acordată dezvoltării unei rețele logistice integrate între porturile Izmail, Reni, Giurgiulești, Galați și Constanța, în cadrul căreia infrastructura fizică să fie completată de proceduri administrative eficiente.

Dezvoltarea unei asemenea rețele ar putea consolida reziliența lanțurilor regionale de aprovizionare, reduce blocajele logistice și îmbunătăți competitivitatea sistemului de transport Dunăre–Marea Neagră.

Eficiența coridoarelor internaționale de transport depinde nu doar de capacitatea infrastructurii, ci și de rapiditatea, transparența și predictibilitatea administrației vamale.