Ucraina reduce deversările de apă din lacul de acumulare Nistru din cauza afluxului extrem de scăzut

Ucraina a redus semnificativ volumul de apă evacuat din lacul de acumulare Nistru către cursul inferior al râului, inclusiv spre teritoriul Republicii Moldova. Cauza principală este afluxul natural extrem de redus din cursul superior al Nistrului și necesitatea de a preveni epuizarea în continuare a rezervelor de apă din lac.

Potrivit părții moldovenești, situația hidrologică din bazinul superior al Nistrului a continuat să se deterioreze în luna septembrie. În primele 20 de zile ale lunii, afluxul mediu în lacul de acumulare a fost de aproximativ 23 m³/s, în timp ce deversările în aval au fost menținute la circa 60 m³/s.

Ministrul Mediului al Republicii Moldova, Gheorghe Hajder, a declarat anterior că, în anumite zile, afluxul a coborât până la aproximativ 18 m³/s, în condițiile în care evacuările de apă se mențineau la nivelul de 60 m³/s. În aceste condiții, rezervele acumulate în lacul de acumulare se diminuau rapid.

După reducerea deversărilor, hidrocentrala de la Nistru a trecut, în esență, la un regim de tranzit, în care volumul de apă care intră din bazinul superior este direcționat în aval fără utilizarea semnificativă a rezervelor acumulate anterior.

Aceasta înseamnă că posibilitatea de a menține artificial un debit mai ridicat în cursul inferior al Nistrului este acum considerabil mai redusă.

Situația a generat îngrijorări în Republica Moldova. Primarul Chișinăului, Ion Ceban, a semnalat o scădere importantă a nivelului apei în nordul țării și a publicat imagini cu porțiuni ale albiei rămase descoperite.

În același timp, sistemul de alimentare cu apă al Chișinăului continuă să funcționeze. Autoritățile municipale au instalat anterior echipamente plutitoare de pompare și infrastructură suplimentară, care pot fi utilizate în cazul unei noi scăderi a nivelului Nistrului.

Ecologiștii avertizează că perioada îndelungată de ape scăzute afectează deja ecosistemul Nistrului Inferior. Procesele de limnificare — transformarea treptată a unor sectoare de râu în ecosisteme cu curgere slabă, asemănătoare lacurilor — creează riscuri suplimentare pentru resursele piscicole, habitatele acvatice și biodiversitate.

Comentariul Institutului de Cercetări Dunărene

Situația actuală de pe Nistru indică faptul că bazinul intră într-o etapă fundamental mai dificilă de gestionare a resurselor de apă.

În ultimele săptămâni, lacul de acumulare Nistru a compensat practic deficitul debitului natural al râului: la un aflux de aproximativ 18–25 m³/s, în aval au fost menținute deversări de circa 60 m³/s.

Un asemenea regim putea fi menținut doar temporar, deoarece conducea inevitabil la reducerea continuă a rezervelor de apă acumulate.

Din acest motiv, reducerea actuală a deversărilor trebuie analizată în primul rând ca o consecință a deficitului hidrologic din cursul superior al Nistrului și nu ca o decizie separată de limitare a alimentării cu apă a Republicii Moldova.

Totodată, trecerea la un regim de tranzit înseamnă că întregul sector inferior al bazinului Nistrului — atât în Ucraina, cât și în Republica Moldova — devine mult mai dependent de precipitațiile naturale din Carpați.

Dacă perioada de ape scăzute va continua, riscurile nu se vor limita doar la captarea apei potabile, ci vor afecta tot mai mult ecosistemul Nistrului Inferior, agricultura și stabilitatea sistemelor municipale de alimentare cu apă.

În opinia Institutului de Cercetări Dunărene, situația actuală demonstrează din nou necesitatea trecerii de la coordonarea punctuală a volumelor deversate la un sistem permanent ucraineano-moldovenesc de prognozare și gestionare a resurselor de apă ale Nistrului.

Un asemenea mecanism trebuie să țină cont simultan de nivelul lacului de acumulare, prognoza afluxului, necesitățile alimentării cu apă potabilă și debitele ecologice minime necesare pentru menținerea ecosistemului râului.

Nistrul trebuie gestionat tot mai mult ca un sistem hidrografic transfrontalier unic, în care deficitul de apă din cursul superior poate afecta, în doar câteva zile, securitatea ecologică și hidrică a teritoriilor situate în aval.