Tranzitul feroviar al cerealelor ucrainene accelerează: Slovacia devine principala rută

Transportul cerealelor ucrainene pe calea ferată prin punctele de frontieră vestice a crescut semnificativ în luna septembrie. La sfârșitul ultimei săptămâni complete a lunii, volumul mediu zilnic al transferului a ajuns la 256,5 vagoane cu cereale, față de 193 de vagoane pe zi în august — o creștere de aproximativ o treime.

Slovacia a devenit principala destinație. În prezent, prin punctele de frontieră dintre Ucraina și Slovacia trec în medie 76 de vagoane cu cereale pe zi, cu 35 mai multe decât în august.

Ungaria ocupă locul al doilea după indicatorul mediu zilnic, cu 64 de vagoane pe zi, în creștere cu 14,6 vagoane față de august.

În România sunt direcționate în medie 58,1 vagoane cu cereale pe zi, cu 12,6 mai multe decât în luna precedentă. Polonia se află practic la același nivel, cu 58 de vagoane pe zi, deși creșterea față de august a fost de doar 1,4 vagoane.

Astfel, clasamentul actual după volumul mediu zilnic este următorul: Slovacia — 76 de vagoane, Ungaria — 64, România — 58,1, iar Polonia — 58 de vagoane pe zi.

În paralel, se dezvoltă treptat și ruta de tranzit prin Republica Moldova. În prima jumătate a lunii septembrie, tranzitul cerealelor ucrainene prin rețeaua feroviară moldovenească a fost estimat la aproximativ 15–20 de vagoane pe zi. De la mijlocul lunii august până la sfârșitul actualei săptămâni de lucru, prin Republica Moldova au trecut aproximativ 520 de vagoane cu cereale ucrainene.

O parte semnificativă a acestor transporturi continuă spre România și, ulterior, către Portul Constanța.

Totuși, ruta moldovenească rămâne deocamdată mult mai redusă ca volum decât principalele puncte de frontieră din vest. Starea infrastructurii, disponibilitatea materialului rulant și viteza procedurilor de frontieră continuă să limiteze capacitatea acestui coridor.

Comentariul Institutului de Cercetări Dunărene

Datele din septembrie arată nu doar o creștere a transportului feroviar al cerealelor ucrainene, ci și o diversificare clară a geografiei exporturilor.

Ruta prin Slovacia este deosebit de relevantă. Comparativ cu luna august, numărul vagoanelor cu cereale care tranzitează această direcție aproape s-a dublat, ceea ce demonstrează capacitatea pieței logistice de a redistribui rapid fluxurile de mărfuri între coridoare alternative.

O altă tendință importantă este apropierea volumelor pe direcțiile Ungaria, România și Polonia. Diferența dintre ruta românească și cea poloneză este în prezent de doar 0,1 vagon pe zi. Aceasta înseamnă că atractivitatea coridoarelor vestice va depinde tot mai mult nu doar de geografie, ci și de viteza transbordării, tarife, disponibilitatea vagoanelor și capacitatea infrastructurii de frontieră.

Coridorul prin Republica Moldova nu poate încă concura ca volum cu principalele rute vestice. Importanța sa constă însă în altceva: oferă o legătură suplimentară între rețeaua feroviară ucraineană, România și Portul Constanța.

Pentru Ucraina, obiectivul strategic nu este, prin urmare, identificarea unei singure rute capabile să înlocuiască exporturile maritime, ci dezvoltarea unei rețele de coridoare complementare prin Slovacia, Ungaria, Polonia, România și Republica Moldova.

Un asemenea model face logistica exporturilor mai rezilientă: dacă o rută devine suprasolicitată sau se confruntă cu probleme de securitate ori infrastructură, o parte a fluxului de mărfuri poate fi redirecționată către un alt coridor.