Tarifele de navlosire pentru transporturile maritime de mic tonaj din porturile dunărene ucrainene au scăzut pe fondul cererii reduse

La mijlocul lunii mai, piața navlului din Marea Neagră rămâne caracterizată de o activitate scăzută. Numărul noilor cereri de transport de mărfuri este în continuare limitat, în special în segmentul navelor de tip coaster — nave de capacitate redusă utilizate în principal pentru transporturi maritime pe distanțe scurte și pe rute de coastă. În acest context, dezechilibrul dintre tonajul disponibil și oferta de mărfuri s-a accentuat, ceea ce a determinat armatorii să accepte reduceri de preț.

Potrivit ASAP Agri, tarifele de navlosire pentru navele coaster destinate transportului de cereale din Ucraina au scăzut cu 1–2 dolari SUA pe tonă, în funcție de destinație.

Departamentul de navlosire al Atria Brokers estimează în prezent tariful pentru transportul a 6.000 de tone de porumb din porturile dunărene ucrainene către coasta de est a Italiei la 41–42 dolari SUA pe tonă, cu aproximativ 1 dolar SUA pe tonă mai puțin față de săptămâna precedentă. În același timp, în segmentul transporturilor de capacitate mai mare, tarifele rămân mai stabile: de exemplu, transportul a 30.000 de tone de porumb din porturile ucrainene de mare adâncime către coasta de est a Italiei este estimat la aproximativ 25 dolari SUA pe tonă.

Pentru porturile dunărene ucrainene, această dinamică are o semnificație dublă. Pe de o parte, reducerea navlului poate îmbunătăți pe termen scurt economia exporturilor de loturi mai mici de cereale, în special pentru expeditorii care operează prin Izmail, Reni și Ust-Dunaisk. Pe de altă parte, scăderea tarifelor nu reprezintă doar un semnal pozitiv de preț, ci și un indicator al unei baze de marfă insuficiente și al unei activități de piață limitate în bazinul Mării Negre și al Dunării.

Comentariul ICD

Potrivit experților Institutului de Cercetări Dunărene, actuala scădere a tarifelor în segmentul coaster nu trebuie privită doar ca o reducere locală a costurilor de transport. Aceasta reflectă o problemă structurală mai profundă: după perioada de vârf din 2022–2023, logistica dunăreană a Ucrainei intră treptat într-o etapă de concurență mai dură cu porturile de mare adâncime, sistemul portuar românesc și rutele alternative feroviar-maritime.

Pentru porturile din regiunea Dunării de Jos, sarcina principală nu este doar menținerea rolului lor de tranzit și export, ci și îmbunătățirea calității ofertei logistice: accelerarea procesării mărfurilor, predictibilitatea tarifelor, disponibilitatea flotei, conexiuni feroviare și rutiere fiabile, precum și o integrare mai puternică cu porturile din România, Republica Moldova și direcția mediteraneeană.

O reducere a navlului cu câțiva dolari pe tonă poate susține temporar competitivitatea exportatorilor. Totuși, reziliența strategică a rutei dunărene va depinde de factori mai fundamentali: capacitatea de a forma o bază stabilă de mărfuri, de a moderniza infrastructura și de a trece de la logistica de criză la dezvoltarea sistemică a coridorului de transport dunărean al Ucrainei.