Scăderea nivelului Dunării s-a oprit temporar: Ungaria a evitat la câțiva milimetri oprirea completă a Centralei Nucleare Paks

Ungaria a evitat temporar oprirea completă a Centralei Nucleare Paks, după o ușoară creștere a nivelului Dunării. În dimineața zilei de 4 august, scăderea nivelului fluviului s-a oprit, iar apa a crescut cu aproximativ 1,5 centimetri, ceea ce a permis menținerea în funcțiune a ultimei turbine active a singurei centrale nucleare din țară.

Anunțul a fost făcut de prim-ministrul Ungariei, Péter Magyar. Potrivit acestuia, în jurul orei 1:30, obiectivul energetic se afla la doar câțiva milimetri de oprirea completă.

„Am fost la doar câțiva milimetri de oprirea totală a Centralei Nucleare Paks, însă scăderea nivelului apei s-a oprit, iar până dimineață acesta a crescut cu 1,5 centimetri”, a declarat șeful guvernului ungar.

În dimineața zilei de 4 august, ultima dintre cele patru turbine ale centralei continua să funcționeze în condiții de siguranță, producând aproximativ 240 MW de energie electrică. Aceasta reprezintă puțin peste 10% din capacitatea instalată a centralei. În condiții normale, Centrala Paks are o capacitate de aproximativ 2 GW și asigură peste 40% din producția de energie electrică a Ungariei.

În cursul săptămânii precedente, puterea centralei a fost redusă treptat din cauza nivelului record de scăzut al Dunării, a cărei apă este utilizată pentru răcirea echipamentelor tehnologice. O oprire completă ar fi putut obliga Ungaria să majoreze semnificativ importurile de energie electrică și să creeze presiuni suplimentare asupra sistemului energetic regional.

Guvernul ungar a solicitat populației și întreprinderilor industriale să reducă consumul de energie electrică. Peste 300 de companii s-au alăturat măsurilor voluntare de economisire. Potrivit autorităților, aceste măsuri au contribuit la reducerea presiunii asupra rețelei naționale, însă următoarele zile rămân critice din cauza temperaturilor ridicate și a lipsei unor precipitații semnificative.

Situația hidrologică rămâne dificilă în întreaga regiune a Dunării Centrale și Inferioare. La Budapesta, nivelul fluviului a scăzut până la aproximativ 10 centimetri, sub precedentul minim istoric înregistrat în 2018. Hidrologii nu anticipează o refacere durabilă a nivelului apei în viitorul apropiat, astfel încât actuala creștere trebuie considerată doar o stabilizare temporară.

Scăderea nivelului Dunării a provocat deja reducerea producției hidroenergetice în Serbia, restricții de navigație, diminuarea capacității de încărcare a navelor și dificultăți serioase pentru sectorul nuclear din România. La Centrala Nucleară de la Cernavodă, un reactor a fost oprit, iar militarii români au efectuat detonări controlate pe brațul Bala pentru a redirecționa o parte a debitului către albia principală a Dunării și pentru a menține în funcțiune cel de-al doilea reactor.

Comentariul Institutului de Cercetări Dunărene

Stabilizarea temporară a nivelului Dunării a permis Ungariei să evite oprirea imediată și completă a Centralei Nucleare Paks. Totuși, aceasta nu a eliminat amenințarea sistemică. O creștere de numai 1,5 centimetri demonstrează marja extrem de redusă de reziliență a infrastructurii energetice critice în fața fluctuațiilor hidrologice.

Situația arată că modelul tradițional de funcționare a marilor centrale termoelectrice și nucleare, dependente direct de apa râurilor, devine tot mai vulnerabil în condițiile secetelor prelungite și ale temperaturilor în creștere. Chiar și variații minore ale nivelului apei pot determina dacă un obiectiv care asigură aproape jumătate din producția națională de energie electrică poate rămâne în funcțiune.

Totodată, creșterea temporară a nivelului apei nu trebuie interpretată drept încheierea perioadei de ape scăzute. În lipsa unor precipitații importante, nivelul Dunării poate începe din nou să scadă, iar oprirea completă a unor unități de producție rămâne o amenințare reală.

Criza din jurul centralelor nucleare Paks și Cernavodă confirmă necesitatea elaborării unei strategii comune de adaptare climatică pentru întregul bazin al Dunării. Aceasta ar trebui să prevadă modernizarea sistemelor de răcire ale centralelor nucleare, introducerea tehnologiilor cu circuit închis pentru utilizarea apei, dezvoltarea unor capacități de producție de rezervă și coordonarea transfrontalieră a gestionării resurselor de apă.

Pentru Ucraina, aceste evoluții reprezintă un avertisment direct. O nouă scădere a nivelului Dunării poate afecta simultan logistica portuară, navigația, ecosistemul Deltei Dunării, alimentarea cu apă a comunităților și stabilitatea pieței energetice regionale.

Nivelul scăzut al Dunării s-a transformat dintr-un fenomen natural sezonier într-o problemă complexă de securitate europeană. Soluționarea acesteia necesită nu intervenții de urgență izolate, ci o coordonare pe termen lung a politicilor energetice, de transport, de gestionare a apei și climatice ale statelor din bazin.