Ruta dunăreană ar putea permite Serbiei să devină un centru logistic și industrial între Ucraina, Balcani și UE

Serbia are potențialul de a deveni unul dintre principalele centre logistice și industriale la intersecția fluxurilor de mărfuri ucrainene, a piețelor din Balcanii de Vest și a Uniunii Europene. Această abordare a fost prezentată de Marko Čadež, președintele Camerei de Comerț și Industrie a Serbiei, care a subliniat importanța strategică a rutei dunărene pentru redirecționarea comerțului ucrainean în condiții de război și post-război.

Potrivit acestuia, utilizarea căii navigabile de la porturile dunărene ucrainene Ismail și Reni către porturile sârbe și, mai departe, către terminalele intermodale ar putea asigura redirecționarea eficientă a mărfurilor ucrainene către piețele Europei Centrale, ale Balcanilor de Vest și ale regiunii Adriatice.

Marko Čadež a subliniat, de asemenea, că Serbia ar putea acționa nu doar ca teritoriu de tranzit, ci și ca platformă pentru crearea de valoare adăugată. Este vorba despre posibilitatea procesării, asamblării, ambalării sau prelucrării industriale suplimentare a materiilor prime și semifabricatelor ucrainene înainte de intrarea acestora pe alte piețe.

În acest context, logistica intermodală, zonele economice libere, infrastructura portuară și platformele industriale capătă o importanță deosebită. Serbia ar putea deveni o bază de producție și tehnologie pentru companiile ucrainene care urmăresc să își consolideze prezența pe piețele Balcanilor de Vest, ale UE, Asiei și Africii.

Mediul de afaceri sârb analizează, de asemenea, posibilitatea participării la reconstrucția postbelică a Ucrainei. Printre direcțiile potențiale de cooperare se numără refacerea infrastructurii de transport, a obiectivelor energetice, a fondului locativ și a întreprinderilor industriale. Companiile sârbe manifestă deja interes pentru furnizarea de produse și participarea la proiecte de reconstrucție, în special în sectorul energetic.

Comentariul ICD

Pentru Ucraina, dezvoltarea rutei dunărene în direcția Serbiei are o semnificație care depășește cadrul unei simple alternative logistice. Este vorba despre formarea unui nou coridor spațial-economic, capabil să conecteze porturile dunărene ucrainene, nodurile de transport și industriale sârbe, piețele Balcanilor de Vest și sistemul de transport al Uniunii Europene.

Este deosebit de important faptul că partea sârbă privește Dunărea nu doar ca pe un canal de transport al mărfurilor, ci și ca pe o bază pentru cooperare industrială. Această abordare corespunde logicii moderne europene de dezvoltare a coridoarelor de transport, în care infrastructura portuară, feroviară, rutieră, de depozitare și de producție trebuie să funcționeze ca un sistem integrat de creare a valorii.

Pentru regiunea dunăreană a Ucrainei, acest lucru deschide mai multe oportunități practice. În primul rând, porturile Ismail și Reni își pot consolida rolul de puncte de plecare pentru fluxurile de mărfuri către Balcani. În al doilea rând, companiile ucrainene pot obține oportunități suplimentare de diversificare a rutelor de export și import. În al treilea rând, se conturează potențialul unor noi lanțuri de producție și logistică, în cadrul cărora materiile prime sau semifabricatele ucrainene pot parcurge o parte a prelucrării tehnologice mai aproape de piețele țintă.

În același timp, realizarea acestui scenariu necesită o coordonare sistemică. Sunt necesare armonizarea politicii tarifare, dezvoltarea infrastructurii fluviale și portuare, îmbunătățirea procedurilor vamale, digitalizarea operațiunilor logistice și integrarea porturilor dunărene ucrainene în rețelele de transport europene și balcanice mai largi.

Institutul de Cercetări Dunărene consideră că direcția ucraineano-sârbă poate deveni unul dintre elementele importante ale integrării economice postbelice a Ucrainei cu Europa de Sud-Est. În acest context, Dunărea trebuie privită nu doar ca o arteră de transport, ci și ca o platformă pentru un nou model de parteneriat regional, cooperare industrială și refacere a rezilienței economice a Ucrainei.