Republica Moldova și România își consolidează cooperarea pentru accelerarea transportului transfrontalier

Autoritățile de frontieră și vamale ale Republicii Moldova și României au convenit să intensifice coordonarea la frontiera comună și să prelungească mecanismul de control coordonat în punctul de trecere Leușeni–Albița.

O reuniune de lucru a conducătorilor instituțiilor de profil a avut loc la cel mai aglomerat punct rutier dintre cele două state. Participanții au evaluat situația operațională, eficiența controalelor comune și măsurile necesare pentru reducerea cozilor în perioada creșterii sezoniere a fluxului de pasageri și vehicule.

La unele puncte de trecere, traficul depășește semnificativ nivelul de anul trecut. Astfel, în perioada 1–2 august, prin punctul Sculeni au trecut aproximativ 30.000 de persoane și peste 7.600 de vehicule, cu circa 40% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025.

Părțile au convenit să îmbunătățească schimbul operativ de informații, să sincronizeze activitatea serviciilor de frontieră și vamale, să utilizeze mai eficient benzile de circulație și să mobilizeze personal suplimentar în orele de vârf.

Una dintre principalele decizii a fost prelungirea valabilității Acordului privind controlul coordonat în punctul Albița–Leușeni de la șase luni la un an. Acest model presupune efectuarea succesivă a controalelor moldovenești și românești într-un singur loc, pe teritoriul României, reducând timpul de traversare și eliminând dublarea procedurilor.

Mecanismul funcționează din 2023 și este considerat un model eficient de gestionare a frontierei. În perspectivă, acesta urmează să fie extins și la alte puncte de trecere dintre Republica Moldova și România.

Comentariul Institutului de Cercetări Dunărene

Dezvoltarea controlului coordonat dintre Republica Moldova și România nu reprezintă doar o măsură tehnică de reducere a cozilor, ci și o componentă a integrării treptate a Moldovei în spațiul vamal și de transport al Uniunii Europene.

Creșterea traficului transfrontalier reflectă intensificarea legăturilor economice și sociale, dar evidențiază și capacitatea limitată a infrastructurii existente. Soluția pe termen lung trebuie să includă modernizarea drumurilor de acces, a terminalelor, a zonelor de staționare, a sistemelor digitale de gestionare a cozilor și a schimbului electronic de date vamale.

Prelungirea mecanismului pentru un an îi consolidează stabilitatea instituțională și creează condiții pentru trecerea de la un regim experimental la un model permanent de funcționare.

Pentru Ucraina, modernizarea frontierei moldo-române are, de asemenea, o importanță strategică, deoarece rutele alternative prin Republica Moldova conectează regiunile și porturile ucrainene cu România și piața internă a UE.

Prin urmare, dezvoltarea infrastructurii de frontieră dintre Republica Moldova și România consolidează reziliența transportului în întreaga regiune a Dunării de Jos și extinde potențialul european al Culoarelor Solidarității.