Nistrul intră într-o perioadă de deficit hidric: declarațiile publice pot deveni mai rare, dar problema rămâne

Următoarea ședință a Comisiei moldo-ucrainene pentru utilizarea durabilă și protecția bazinului râului Nistru este programată pentru luna noiembrie. În același timp, o reuniune extraordinară ar putea fi convocată mai devreme în cazul unei deteriorări rapide a situației hidrologice.

Problema principală rămâne neschimbată: afluxul de apă în lacul de acumulare de pe Nistru continuă să fie extrem de redus.

Potrivit datelor hidrometeorologice ucrainene, în septembrie afluxul a scăzut la aproximativ 24–31 m³/s, iar în zilele de 17 și 20 septembrie a fost înregistrat un minim mediu zilnic de 24 m³/s, adică aproximativ 11% din nivelul normal. Prognoza pentru octombrie rămâne, de asemenea, nefavorabilă: afluxul mediu este estimat la doar 20–40 m³/s.

Situația actuală continuă tendința urmărită de ICD în ultimele luni. La sfârșitul lunii iulie, Ucraina și Republica Moldova au convenit asupra unui debit de 85 m³/s, în august acesta a fost redus la 75 m³/s, iar la sfârșitul lunii august — la 60 m³/s. În septembrie, partea ucraineană a propus trecerea la un regim apropiat de afluxul real, însă la acel moment Republica Moldova s-a opus unei reduceri atât de rapide.

Până la sfârșitul lunii septembrie, trecerea la un regim de evacuare bazat pe afluxul real a devenit practic inevitabilă.

Motivul nu mai ține doar de necesitatea conservării rezervelor de apă din lac. Nivelul scăzut creează deja riscuri pentru alimentarea cu apă potabilă a unor localități din Ucraina situate în apropierea acumulării. În unele localități, apa este deja furnizată după un program limitat.

Situația este monitorizată atent și în Republica Moldova. Autoritățile au raportat o scădere semnificativă a nivelului apei în lacul de acumulare, subliniind însă că alimentarea populației cu apă potabilă rămâne deocamdată stabilă.

Un subiect separat îl reprezintă interpretarea nivelurilor critice ale lacului. Reprezentanții Eco-TIRAS au ridicat întrebări privind utilizarea unui prag operațional de aproximativ 112 metri, în condițiile în care nivelul formal al volumului mort este stabilit considerabil mai jos. Totuși, acești indicatori descriu parametri operaționali diferiți și nu trebuie considerați echivalenți.

Comentariul ICD

Problema Nistrului este puțin probabil să dispară de pe agenda interstatală. Mai degrabă, ea trece de la faza dezbaterilor publice la cea a gestionării operative a unei situații de criză.

Evoluțiile din ultimele luni arată o restrângere treptată a spațiului de compromis: 85 → 75 → 60 m³/s, urmată de trecerea la un regim în care evacuarea apei este determinată tot mai mult de afluxul real.

Divergențele dintre Ucraina și Republica Moldova nu pot fi reduse la întrebarea cine primește mai multă apă. Ucraina trebuie să protejeze propriile prize de apă potabilă și să evite epuizarea suplimentară a lacului de acumulare. Pentru Republica Moldova, prioritățile rămân stabilitatea alimentării cu apă și protejarea ecosistemului Nistrului de Jos.

Prin urmare, reducerea numărului de declarații publice nu ar însemna că problema a fost rezolvată. Dimpotrivă, în condițiile unui aflux prognozat de doar 20–40 m³/s, Nistrul intră într-o perioadă în care deciziile vor fi determinate tot mai mult de disponibilitatea fizică a apei și mai puțin de nivelul dorit al evacuărilor.

Pentru ambele state, această situație evidențiază din nou necesitatea trecerii de la coordonarea punctuală a evacuărilor la scenarii pe termen lung de gestionare a bazinului, cu algoritmi clari pentru diferite niveluri de apă, protecția alimentării cu apă potabilă, debite ecologice minime și schimb permanent de date hidrologice.

Un asemenea mecanism ar putea reduce riscul ca fiecare nouă perioadă de secetă hidrologică extremă să se transforme simultan într-o criză de apă, ecologică și interstatală.