Moldova își extinde rețeaua de stații meteorologice cu sprijinul ONU și al țărilor donatoare

Republica Moldova continuă modernizarea sistemului național de monitorizare meteorologică, hidrologică și agrometeorologică, în scopul consolidării rezilienței populației și a sectorului agricol în fața fenomenelor meteorologice extreme. În cadrul unei inițiative coordonate de PNUD în Moldova, cu sprijinul Japoniei, Suediei și Austriei, 42 de stații moderne vor funcționa în 17 raioane ale țării și în Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia, furnizând în timp real date exacte pentru comunități și fermieri.

Volumul total al investițiilor în proiect depășește 476 de mii de dolari SUA. Noul sistem permite emiterea de avertizări timpurii privind seceta, înghețurile, precipitațiile abundente și inundațiile, în special în regiunile de nord și sud ale țării. Toate echipamentele au fost transmise în gestiunea Serviciului Hidrometeorologic de Stat al Republicii Moldova.

Necesitatea consolidării acestei infrastructuri de monitorizare este legată de creșterea riscurilor climatice pentru agricultura moldovenească. În ultimii ani, secetele, înghețurile târzii de primăvară, furtunile și alte fenomene meteorologice anormale au devenit tot mai frecvente, provocând pierderi semnificative producătorilor agricoli. Sudul Moldovei este deosebit de vulnerabil, întrucât capătă tot mai mult trăsăturile unei zone de agricultură extrem de riscantă. În aceste condiții, fiecare sezon agricol este marcat de un nivel ridicat de incertitudine în ceea ce privește recoltele, investițiile și veniturile populației rurale.

Tocmai pentru a îmbunătăți precizia prognozelor și a asigura un răspuns prompt, PNUD în Moldova, cu sprijinul financiar al Guvernului Japoniei, a instalat 14 stații agrometeorologice automatizate în zonele centrale și sudice ale țării.

Contribuțiile partenerilor internaționali au fost distribuite după un principiu geografic. Cu sprijinul Suediei, au fost modernizate șase stații hidrologice automate în bazinul Nistrului — în Unguri (raionul Ocnița), Sănătăuca (raionul Florești), Răscăieți (raionul Ștefan Vodă), precum și în Criuleni, Soroca și Vadul lui Vodă. Aceste stații vor asigura monitorizarea continuă a principalei artere acvatice a țării.

Japonia a finanțat instalarea a încă cinci stații hidrologice în sudul Moldovei — la Giurgiulești, Pelinia, Ceadîr-Lunga, Cahul și Basarabeasca. Austria, la rândul său, a sprijinit desfășurarea a cinci stații hidrologice în zonele cursurilor secundare de apă ale țării. Până la sfârșitul anului 2026, astfel de stații urmează să fie instalate la Copceac, Soloneț, Bîc, Lăpușna și Ialpug.

În plus, în Moldova au fost deja instalate 12 mini-stații meteorologice de importanță locală, comunală, cu finanțare din partea Austriei și Japoniei. Acestea sunt menite să îmbunătățească calitatea prognozelor la nivel local și să consolideze capacitatea comunităților de a răspunde riscurilor climatice.

Comentariul Institutului de Cercetări Dunărene

Extinderea rețelei de monitorizare meteorologică și hidrologică în Moldova este un exemplu relevant al modului în care asistența tehnică internațională poate fi transformată într-un instrument practic de adaptare la schimbările climatice. Nu este vorba doar despre modernizarea infrastructurii de observație, ci și despre crearea unei baze pentru o gestionare mai eficientă a resurselor de apă, a riscurilor agricole și a sistemului de protecție civilă.

Potrivit directorului Institutului de Cercetări Dunărene, Vitaliy Barvinenko, această evoluție are o importanță considerabilă pentru regiunea Dunării de Jos și pentru teritoriile adiacente ale bazinului Nistrului.

„Creșterea preciziei prognozelor locale, avertizarea în timp util privind fenomenele periculoase și acumularea unor date hidrometeorologice fiabile creează premisele pentru o cooperare transfrontalieră mai bine coordonată în domeniul securității climatice”, a subliniat V. Barvinenko.

Experții ICD au remarcat, de asemenea, că, în condițiile creșterii frecvenței secetelor, inundațiilor și anomaliilor meteorologice, astfel de sisteme devin un element al rezilienței strategice atât a statului, cât și a regiunii în ansamblu.