La Bruxelles au fost discutate perspectivele finanțării Regiunii Dunării după 2027
La 13 octombrie 2026, la Bruxelles, a avut loc dezbaterea „Cadrul financiar multianual ca motor al unei Regiuni a Dunării puternice”, dedicată perspectivelor politicii de coeziune a Uniunii Europene, cooperării transfrontaliere și participării regiunilor la stabilirea priorităților financiare europene pentru perioada 2028–2034.
Evenimentul s-a desfășurat la Biroul de Reprezentare al Austriei Inferioare la Bruxelles, reunind reprezentanți ai instituțiilor europene, ai autorităților regionale și ai comunității de experți.
După cuvântul de deschidere al lui Victor Vaugoin, reprezentant al Biroului de Legătură al Austriei Inferioare, discursul principal a fost susținut de Vadym Shkarivskyi, președintele Comunității de Lucru a Regiunilor Dunărene (ARGE Donauländer) și vicepreședintele Consiliului Regional Odesa.
La dezbatere au participat Kathrin Huber, reprezentanta Guvernului Austriei Inferioare, Kristina Krusteva, reprezentanta Reprezentanței Permanente a Bulgariei pe lângă UE, și Johan Magnusson, reprezentant al Direcției Generale Politică Regională și Urbană (DG REGIO) a Comisiei Europene. Discuția a fost moderată de Sophia Beiter, din cadrul Institutului pentru Regiunea Dunării și Europa Centrală (IDM).
Tema centrală a fost viitorul Cadru financiar multianual (CFM) al Uniunii Europene pentru perioada 2028–2034 și impactul acestuia asupra dezvoltării macroregiunii dunărene.
Participanții au subliniat necesitatea menținerii dimensiunii regionale a politicii de coeziune, a flexibilității instrumentelor financiare și a implicării active a autorităților locale și regionale în stabilirea priorităților investiționale.
O atenție deosebită a fost acordată interacțiunii dintre Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (EUSDR) și Programul Interreg pentru Regiunea Dunării. Complementaritatea acestora permite transformarea priorităților strategice în proiecte concrete în domeniul infrastructurii de transport, protecției mediului, energiei, inovării și cooperării transfrontaliere.
Un subiect important l-a constituit extinderea participării regiunilor ucrainene la programele europene de cooperare teritorială. Această colaborare este considerată un instrument important pentru integrarea treptată a Ucrainei în spațiul economic și instituțional european.
Aceste procese sunt deosebit de relevante pentru regiunea Odesa, care deține președinția ARGE Donauländer în perioada 2026–2027 și poate utiliza această platformă pentru promovarea inițiativelor regionale comune.
Comentariul Institutului de Cercetări Dunărene
Discuțiile privind viitorul Cadru financiar multianual al Uniunii Europene au o importanță strategică pentru Regiunea Dunării, deoarece arhitectura financiară europeană de după 2027 va determina în mare măsură oportunitățile de implementare a proiectelor transfrontaliere majore și de consolidare a integrării regionale.
Potrivit experților Institutului de Cercetări Dunărene, este esențială menținerea unui rol distinct al cooperării teritoriale în cadrul politicii bugetare europene. Centralizarea excesivă a mecanismelor financiare ar putea limita capacitatea regiunilor de a-și stabili independent prioritățile de dezvoltare și de a crea parteneriate adaptate necesităților locale.
Pentru Ucraina, o perspectivă importantă o reprezintă combinarea instrumentelor Interreg, a mecanismelor politicii de coeziune și a sprijinului financiar destinat statelor candidate la aderarea la UE. Această abordare poate crea premisele trecerii treptate de la proiecte transfrontaliere individuale la programe complexe de dezvoltare regională.
Institutul de Cercetări Dunărene consideră că una dintre prioritățile esențiale ale perioadei financiare 2028–2034 trebuie să fie consolidarea participării instituționale și financiare a regiunilor ucrainene la Strategia UE pentru Regiunea Dunării.
Pentru regiunea Odesa, acest lucru deschide perspective pentru elaborarea unor proiecte comune cu România, Republica Moldova, Bulgaria și alte state din bazinul Dunării în domeniile logisticii multimodale, modernizării infrastructurii portuare, securității apei, adaptării la schimbările climatice și reconstrucției teritoriilor de frontieră.
Totodată, eficiența participării regiunilor ucrainene va depinde de capacitatea comunităților locale și a instituțiilor regionale de a pregăti propuneri de proiect competitive, de a asigura cofinanțarea, de a constitui consorții internaționale și de a gestiona eficient fondurile europene.
Astfel, viitorul Cadru financiar multianual trebuie privit nu doar ca un instrument de distribuire a resurselor bugetare, ci și ca un mecanism strategic de consolidare a coeziunii teritoriale, a rezilienței economice și a integrării europene a întregii Regiuni a Dunării.
Ucraina
România
Moldova