Statele UE intensifică sprijinul pentru Moldova în urma poluării Nistrului provocate de atacul rusesc

În ultimele zile, statele Uniunii Europene și-au intensificat sprijinul acordat Republicii Moldova pentru a face față consecințelor poluării râului Nistru, cauzate de un atac rusesc asupra infrastructurii civile din Ucraina. Potrivit Delegației UE la Chișinău și comunicărilor oficiale ale autorităților moldovene, Belgia oferă 43 de baraje plutitoare, 3 skimmere pentru colectarea produselor petroliere de la suprafața apei și 11 rezervoare pentru stocarea deșeurilor colectate. Slovacia, la rândul său, trimite 42 de bariere de protecție, 10 pompe pe benzină pentru nămol, 220 de litri de soluție Bioversal și 30 de recipiente pentru apă potabilă.

După cum se subliniază, acest ajutor este furnizat prin Mecanismul de Protecție Civilă al UE, pe care Republica Moldova l-a activat la 13 martie 2026 pentru a răspunde prompt crizei ecologice. Anterior, sprijin au acordat și România, Luxemburg, Polonia și Germania, iar Franța a fost de asemenea menționată în declarațiile publice ale părții moldovenești.

La 19 martie 2026, Consiliul European, în concluziile sale oficiale, a condamnat în mod distinct loviturile rusești asupra infrastructurii civile ucrainene, care au provocat poluarea râului Nistru — principala sursă de apă dulce pentru Republica Moldova. Documentul arată că UE este pregătită să ajute Republica Moldova în atenuarea consecințelor ecologice, inclusiv prin Mecanismul de Protecție Civilă al UE, și salută sprijinul imediat oferit de statele membre.

Vorbind în parlament, prim-ministrul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, a lăsat să se înțeleagă că canalele bilaterale cu statele partenere permit soluționarea mai rapidă a chestiunilor practice în situații de criză. În acest context, la 15 martie, Guvernul Republicii Moldova a instituit stare de alertă ecologică în bazinul Nistrului pentru o perioadă de 15 zile.

Reamintim că poluarea Nistrului a fost provocată de un atac rusesc asupra hidrocentralei de la Novodnistrovsk. În urma incidentului, partea moldovenească a raportat depistarea în apă a benzenului, toluenului, metilbenzenului și xilenului — derivați ai produselor petroliere ușoare — precum și riscuri pentru alimentarea cu apă și pentru ecosisteme.

Comentariul Institutului de Cercetări Dunărene

Experții Institutului urmăresc cu atenție situația din jurul Nistrului și subliniază că securitatea ecologică în Europa de Est nu mai poate fi privită ca o chestiune exclusiv națională. Poluarea unui râu transfrontalier ca urmare a acțiunilor militare se transformă rapid într-o criză regională care afectează simultan alimentarea cu apă, sănătatea publică, protecția civilă și coordonarea internațională. Reacția statelor UE demonstrează consolidarea treptată a solidarității practice cu Republica Moldova, dar arată și faptul că, în prezent, canalele bilaterale de asistență rămân un instrument de reacție mai rapid decât desfășurarea deplină a mecanismelor paneuropene.

Directorul ICD, Vitaliy Barvinenko, a declarat:

„Pentru regiunea Dunăre–Marea Neagră, acest caz reprezintă încă un semnal că războiul Rusiei împotriva Ucrainei generează nu doar consecințe de securitate și energetice, ci și efecte ecologice transfrontaliere. Tocmai de aceea, aspectele legate de monitorizarea apelor, reacția comună în situații de criză și integrarea securității ecologice în arhitectura mai largă a rezilienței regionale trebuie să treacă de la nivelul deciziilor situaționale la nivelul unei politici interstatale sustenabile.”