Transelectrica din România a înregistrat venituri suplimentare din asistența energetică de avarie acordată Ucrainei și Republicii Moldova

Operatorul național român de transport al energiei electrice, Transelectrica, a încheiat primul trimestru al anului 2026 cu o creștere a principalilor indicatori financiari. Potrivit raportului transmis Bursei de Valori București, veniturile operaționale ale companiei în perioada ianuarie–martie 2026 au ajuns la 1,613 miliarde lei românești, cu 14% mai mult față de aceeași perioadă a anului 2025. Profitul net a crescut cu 27%, ajungând la 201 milioane lei românești.

Una dintre sursele suplimentare de venit a fost reprezentată de încasările provenite din așa-numita asistență de avarie acordată sistemelor energetice ale statelor vecine. În raportul Transelectrica se menționează că, în primul trimestru al anului 2026, veniturile din această categorie au fost de 13,4 milioane lei românești, în timp ce în perioada similară a anului 2025 acestea au fost de numai aproximativ 0,3 milioane lei. Astfel, creșterea aferentă acestei poziții a fost de circa 13 milioane lei.

Potrivit companiei, în perioada ianuarie–martie 2026, asistența energetică de avarie a fost acordată la solicitarea operatorilor de transport și sistem din statele vecine: Ucrainei — în lunile ianuarie și martie, Republicii Moldova — în lunile ianuarie și februarie, precum și Serbiei — în luna ianuarie. Scopul acestor livrări a fost asigurarea energiei electrice necesare pentru acoperirea consumului intern în aceste țări, în contextul războiului de pe teritoriul Ucrainei și al opririlor accidentale ale unor grupuri energetice din statele vecine.

Acest indicator reflectă caracterul dual al cooperării energetice regionale. Pe de o parte, România joacă un rol tot mai important ca element de stabilitate energetică pentru Ucraina, Republica Moldova și regiunea mai largă a Europei de Sud-Est. Pe de altă parte, situațiile de criză din sistemele energetice ale statelor vecine generează venituri comerciale suplimentare pentru operatorul român, care sunt reflectate în raportările financiare ale companiei.

Pentru Ucraina, acest fapt are nu doar semnificație financiară, ci și strategică. Asistența de avarie din partea sistemelor energetice vecine rămâne un instrument important pentru menținerea rezilienței în condițiile atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice. În același timp, dependența de importuri de urgență subliniază necesitatea dezvoltării în continuare a capacităților proprii de generare, a sistemelor de stocare a energiei, a interconectorilor transfrontalieri și a unor mecanisme mai flexibile de echilibrare a sistemului energetic.

O atenție specială trebuie acordată triunghiului energetic Ucraina–România–Republica Moldova. România devine deja unul dintre nodurile-cheie ale securității energetice regionale — atât prin interconexiunile electrice, cât și în contextul mai larg al dezvoltării infrastructurii de gaze, transport și porturi. Pentru Republica Moldova și Ucraina, acest lucru creează oportunități suplimentare, dar impune și trecerea de la asistența de avarie punctuală la reguli pe termen lung ale solidarității energetice regionale.

Comentariul IDR

Institutul de Cercetări Dunărene subliniază că rezultatele financiare ale Transelectrica sunt relevante pentru noua realitate din Europa de Est: securitatea energetică devine tot mai mult nu doar o chestiune de cooperare tehnică, ci și un domeniu al politicii regionale, economiei și rezilienței infrastructurale.

„Asistența de avarie acordată Ucrainei și Republicii Moldova de către România este o manifestare importantă a interdependenței energetice din regiune. Totuși, faptul că astfel de operațiuni devin o poziție vizibilă de venit pentru un operator național arată că gestionarea energetică a crizelor a devenit deja parte a economiei războiului și instabilității. Pentru Ucraina, sarcina principală nu este renunțarea la sprijinul extern, ci reducerea dependenței de avarie prin investiții în reziliență, generare descentralizată, stocare de energie și noi interconectori cu Uniunea Europeană”, menționează Institutul.

În opinia IDR, situația Transelectrica nu trebuie privită ca un episod financiar izolat, ci ca un semnal pentru politica regională. Ucraina, Republica Moldova și România au nevoie nu doar de schimburi tehnice de energie electrică în momente de criză, ci și de o arhitectură comună a rezilienței energetice — cu reguli coordonate pentru asistența de avarie, mecanisme tarifare transparente, dezvoltarea infrastructurii transfrontaliere și integrarea mai profundă în piața energetică europeană.

Pentru regiunea Dunării, această temă are o importanță deosebită. Regiunea se conturează treptat ca un spațiu în care se intersectează provocările energetice, logistice, de securitate și umanitare. De aceea, cooperarea energetică a Ucrainei cu România și Republica Moldova trebuie analizată ca parte a unei strategii mai largi de reziliență regională — alături de dezvoltarea porturilor, coridoarelor de transport, infrastructurii de frontieră și mecanismelor de răspuns la crize.

Concluzia IDR: veniturile Transelectrica din asistența de avarie acordată statelor vecine arată că vulnerabilitatea energetică a Ucrainei și Republicii Moldova are deja o dimensiune economică concretă pentru piața regională. În același timp, această situație confirmă rolul strategic al României ca partener energetic și necesitatea ca Ucraina să accelereze trecerea de la reacția de urgență la reziliența energetică sistemică.