Slovenia și Ungaria au convenit construirea unei conexiuni directe de gaze

La 19 martie 2026, operatorul sistemului de transport al gazelor din Ungaria, FGSZ, și operatorul sloven de transport al gazelor, Plinovodi, au semnat o scrisoare de intenție privind construirea unei noi conducte transfrontaliere de gaze între cele două țări. Documentul confirmă disponibilitatea politică și tehnică a ambelor părți de a trece la implementarea unui proiect de conexiune directă de gaze, care până în prezent nu a existat între Ungaria și Slovenia.

Potrivit FGSZ, Slovenia era singurul stat vecin cu care Ungaria nu avea o interconectare directă a sistemului de transport al gazelor. În acest context, conducta planificată este considerată un proiect de infrastructură strategică, capabil să elimine o lacună importantă din rețeaua energetică regională.

Noul interconector este privit ca un proiect cu importanță atât bilaterală, cât și regională. Potrivit părților implicate, acesta urmează să diversifice rutele de aprovizionare, să îmbunătățească accesul la facilitățile regionale de stocare a gazelor și să sporească flexibilitatea și fiabilitatea aprovizionării cu gaze în spațiul mai larg al Europei Centrale. Partea ungară leagă, de asemenea, proiectul de eventuala dezvoltare, pe termen mediu, a unui coridor de gaze Italia–Slovenia–Ungaria.

Conform parametrilor tehnici anunțați, capacitatea inițială de transport a viitoarei conducte va fi de aproximativ 50.000 de metri cubi pe oră, adică circa 440 de milioane de metri cubi anual. Într-o etapă ulterioară, această capacitate ar urma să crească la 190.000 de metri cubi pe oră, echivalentul a aproximativ 1,7 miliarde de metri cubi pe an. Lungimea estimată a conductei este de aproximativ 115 kilometri, dintre care circa 40 de kilometri, împreună cu o stație de comprimare, vor fi construiți pe teritoriul Ungariei.

Este important faptul că proiectul este conceput, încă de la început, ca o infrastructură adaptabilă din punct de vedere tehnologic. Potrivit informațiilor disponibile, viitoarea conexiune va fi compatibilă nu doar cu transportul gazelor naturale, ci și cu hidrogenul și biometanul. Această abordare reflectă încercarea de a combina prioritățile pe termen scurt privind securitatea energetică cu logica pe termen lung a decarbonizării și modernizării rețelelor energetice.

Comentariul ICD

Acordul dintre Slovenia și Ungaria trebuie privit nu doar ca un alt proiect energetic bilateral, ci ca parte a unei reconfigurări mai ample a hărții gazelor din Europa Centrală și de Sud-Est. În contextul transformării continue a pieței energetice europene, noile interconectoare capătă tot mai mult rolul unor instrumente de reziliență strategică: ele extind accesul la surse și rute alternative, reduc dependența de un număr limitat de puncte de intrare și creează premisele unei piețe regionale de gaze mai integrate.

Faptul că această rută viitoare ar putea oferi Ungariei acces suplimentar la LNG prin infrastructura italiană amplifică și mai mult importanța geoeconomică a proiectului. În sens mai larg, această decizie este relevantă și pentru spațiul dunărean și al Mării Negre, unde securitatea energetică depinde tot mai mult de dezvoltarea conexiunilor intersistemice capabile să funcționeze atât în modelul tradițional al gazelor, cât și într-o viitoare arhitectură energetică cu emisii reduse de carbon.

Din acest motiv, interconectorul Slovenia–Ungaria trebuie evaluat nu doar ca o investiție în fiabilitatea aprovizionării, ci și ca o investiție în adaptabilitatea pe termen lung a infrastructurii energetice regionale.