Situația din Portul Reni, pe fondul expansiunii României, necesită intervenție la nivel de stat

La Reni crește îngrijorarea privind viitorul portului local, pe fondul intensificării concurenței în nodul logistic al Dunării de Jos. La 27 martie 2026, deputații Consiliului Orășenesc Reni au susținut în unanimitate un apel adresat Radei Supreme a Ucrainei și Cabinetului de Miniștri privind situația economică dificilă în care s-a pomenit Portul Reni după trecerea portului moldovenesc Giurgiulești în orbita sistemului portuar de stat al României. Presa locală a relatat că proiectul apelului a fost susținut de 19 deputați.

În apelul lor, deputații au subliniat că, după relansarea coridorului maritim ucrainean, o parte semnificativă a fluxurilor de mărfuri s-a reorientat către porturile de mare adâncime din zona Marii Odesa, ceea ce a dus la o scădere vizibilă a transbordării în Reni. Ei au indicat, de asemenea, o problemă structurală de competitivitate: în opinia lor, Portul Reni rămâne în prezent cel mai scump în ceea ce privește taxele de stat obligatorii, comparativ atât cu Ismail, cât și cu porturile străine concurente, precum Giurgiulești, Galați și Brăila. În acest context, consiliul local solicită autorităților centrale să elimine taxele nejustificate pentru tranzitul prin acvatoriul portului Ismail pentru navele care se îndreaptă spre Reni, să optimizeze pilotajul, să armonizeze politica tarifară privind tranzitul feroviar cu partea moldovenească și să elimine contradicțiile legislative legate de terenul portuar de peste 94 de hectare pentru a atrage investiții. Potrivit deputaților, aceste măsuri sunt necesare pentru a păstra Reni ca element strategic al coridorului logistic dunărean și pentru a menține capacitatea de export a Ucrainei.

O preocupare separată pentru Reni este transformarea strategică a Giurgiuleștiului. Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a anunțat oficial că a convenit vânzarea a 100% din ICS Danube Logistics, operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești, către compania românească de stat Portul Constanța. BERD a precizat că tranzacția are scopul de a aduce un investitor strategic pe termen lung, angajat în dezvoltarea portului și consolidarea integrării sale în rețelele comerciale regionale și globale.

În același timp, surse oficiale din Republica Moldova au informat că noul operator intenționează să investească în viitorul apropiat cel puțin 24 de milioane de euro în dezvoltarea portului. Acest fapt amplifică temerile de la Reni că Giurgiuleștiul va fi integrat mai profund în arhitectura logistică mai largă legată de Constanța, ceea ce va intensifica concurența pentru fluxurile de mărfuri, servicii și investiții viitoare în întreaga zonă a Dunării de Jos.

Comentariul ICD

Institutul de Cercetări Dunărene susține poziția Consiliului Orășenesc Reni și consideră că situația din jurul Portului Reni a depășit deja limitele unei probleme strict locale. După ce Giurgiuleștiul a intrat sub controlul administrației portuare de stat a României, concurența în spațiul Dunării de Jos a intrat într-o nouă fază. În aceste condiții, Ucraina nu poate lăsa Portul Reni singur în fața dezechilibrelor tarifare, infrastructurale și de reglementare acumulate. Răspunsul statului trebuie să fie sistemic și anticipativ.

ICD a subliniat în mod consecvent că dezvoltarea Giurgiuleștiului în conexiune cu Constanța înseamnă formarea unui contur logistic românesc mai consolidat pe Dunăre. Prin urmare, răspunsul Ucrainei nu trebuie să fie fragmentar. Este necesară o strategie de stat orientată spre susținerea propriilor porturi dunărene, în primul rând Reni, ca veriga cea mai vulnerabilă în actuala configurație concurențială. Aceasta presupune revizuirea taxelor portuare, eliminarea costurilor artificiale de tranzit, modernizarea pilotajului, soluționarea constrângerilor funciare și juridice, precum și pregătirea unui pachet investițional dedicat portului. Astfel de decizii sunt esențiale nu doar pentru stabilizarea situației din Reni, ci și pentru păstrarea prezenței pe termen lung a Ucrainei în comerțul dunărean, tranzit și politica regională de transport.