România modernizează porturile dunărene Giurgiu, Galați, Brăila, Tulcea și Sulina

România continuă modernizarea pe scară largă a porturilor sale dunărene — Giurgiu, Galați, Brăila, Tulcea și Sulina — cu finanțare europeană substanțială, chiar dacă volumele de marfă pe coridorul fluvial au scăzut în ultima perioadă. Potrivit lui Claudiu Staicu, director general adjunct pentru programe europene de transport din cadrul Ministerului Transporturilor, întrebarea nu este dacă aceste investiții au fost o greșeală, ci cum trebuie evaluate într-o piață regională aflată în schimbare rapidă. În ultimele luni, la Giurgiu, Galați, Brăila și Tulcea au fost livrate cheuri și platforme noi, iar lucrările de la Sulina se apropie de finalizare.

Contradicția aparentă dintre extinderea infrastructurii și reducerea traficului reflectă o tranziție logistică mai amplă în sistemul Dunăre–Marea Neagră. În perioada de vârf a redirecționării exporturilor ucrainene, porturile dunărene românești au preluat volume excepționale. Totuși, odată cu redeschiderea parțială a accesului maritim al Ucrainei, o parte din fluxurile de marfă s-a reorientat spre Odesa, diminuând presiunea asupra porturilor fluviale românești. Claudiu Staicu consideră că acest fapt nu anulează logica investițiilor, deoarece scopul modernizării nu este doar captarea traficului de urgență, ci consolidarea pe termen lung a capacității și rezilienței transportului.

O componentă importantă a acestei strategii mai largi este proiectul FAST DANUBE 2, care vizează îmbunătățirea condițiilor de navigație pe sectorul comun româno-bulgar al Dunării. Documentele oficiale ale proiectului arată că acesta include lucrări în 12 zone critice, împreună cu servicii de supervizare și monitorizare de mediu, iar autoritățile române au anunțat lansarea achiziției publice în cadrul proiectului în septembrie 2025. Presa economică din România a relatat la începutul anului 2026 că au fost depuse două oferte, iar semnarea contractului este așteptată în cursul anului 2026.

Modernizarea sprijinită de UE este vizibilă și la Galați, unde proiecte finanțate din Fondul de Coeziune au susținut dezvoltarea portului mineralier și a platformei multimodale, ambele concepute pentru a crește eficiența operațională și conectivitatea terestră. Acest lucru arată că abordarea românească nu se limitează la construcția de dane, ci corelează tot mai mult modernizarea portuară cu integrarea intermodală.

Comentariul Institutului de Cercetări Dunărene 

 Politica actuală a României trebuie interpretată ca o ajustare strategică a infrastructurii, nu ca o eroare de calcul. Scăderea pe termen scurt a volumelor nu infirmă rațiunea investițiilor. Dimpotrivă, ea arată că modernizarea portuară trebuie evaluată pe un orizont mai lung decât valurile conjuncturale de trafic generate de război. Testul real va fi capacitatea României de a conecta porturile modernizate cu accesul feroviar, cu fiabilitatea navigației, cu lucrările de dragaj și cu managementul digital al traficului pe întreg coridorul dunărean. În acest caz, Giurgiu, Galați, Brăila, Tulcea și Sulina își pot consolida rolul nu doar ca puncte reactive de tranzit, ci ca elemente stabile ale arhitecturii logistice europene în regiunea Dunării de Jos. Aceasta este o inferență analitică bazată pe investițiile și proiectele de navigație documentate mai sus.