• Ucraina Ucraina
  • Germania Germania
  • Austria Austria
  • Slovacia Slovacia
  • Ungaria Ungaria
  • Croația Croația
  • Serbia Serbia
  • Bulgaria Bulgaria
  • România România
  • Moldova Moldova
Toate știrile Știri

Primul aeroport privat din România atrage capital elvețian

Proiectul primului aeroport privat din România, dezvoltat la Alexeni, în apropiere de București, a atras un investitor strategic din Elveția. Potrivit relatărilor din presa românească, partenerul urmează să asigure nu doar finanțarea, ci și expertiză de specialitate necesară pentru accelerarea implementării proiectului, al cărui volum total declarat al investițiilor este estimat la aproximativ 400 de milioane de euro.

Anunțul oficial al tranzacției este așteptat după finalizarea procedurilor juridice și administrative relevante, inclusiv a celor legate de controlul investițiilor străine. În termeni practici, aceasta înseamnă că proiectul trece de la o etapă conceptuală și concesionară la o fază investițională mai structurată.

Viitorul Alexeni International Airport este conceput ca o platformă aviatică și logistică multifuncțională, care va combina operațiuni de pasageri și cargo. Sursele românești indică faptul că proiectul se află în prezent în faza procedurilor de urbanism și autorizare, inclusiv elaborarea PUZ-ului și obținerea avizelor necesare. În funcție de ritmul aprobărilor și de finalizarea structurii financiare, lucrările de construcție sunt asociate următoarei etape de dezvoltare, începând cu anul 2027.

Aeroportul urmează să fie construit pe amplasamentul fostului aerodrom militar Alexeni din județul Ialomița. Obiectivul a fost construit în 1954, abandonat în 2001 și scos oficial din funcțiune în 2002. Contractul de concesiune pentru dezvoltarea noului aeroport a fost semnat în martie 2024, iar perioada totală de implementare a fost estimată inițial la patru ani de la lansarea proiectului.

Pe lângă dezvoltatorul român Avant Airports, din consorțiul concesionar face parte și compania ucraineană Avtomagistral Pivden, deja implicată în lucrări de infrastructură în România, inclusiv în proiecte legate de infrastructura aeroportuară. Acest fapt oferă proiectului o relevanță suplimentară în contextul cooperării regionale și al participării tot mai active a capitalului și expertizei ucrainene în proiecte strategice de transport din statele vecine.

Arhitectura proiectului reflectă ambiția de a crea nu doar un nou aeroport, ci un hub multimodal integrat. La momentul semnării concesiunii, conceptul includea un terminal cargo de 20.000 mp, un terminal de pasageri de 30.000 mp, facilități de mentenanță pentru aeronave, infrastructură vamală, stații de alimentare, o academie de aviație și un parc fotovoltaic destinat susținerii autonomiei energetice a platformei. Totodată, relatările mai recente din 2026 pun accent în principal pe funcția cargo-logistică a viitorului hub și pe interesul crescând al investitorilor străini, mai degrabă decât pe actualizarea parametrilor tehnici detaliați. Din acest motiv, unele dintre caracteristicile inițiale trebuie încă privite ca orientative.

Comentariul Institutului de Cercetări Dunărene 

Intrarea capitalului elvețian în proiectul Alexeni reprezintă un semnal important pentru întregul spațiu de transport și logistică dintre regiunea Dunării, Marea Neagră și Europa Centrală. Nu este vorba doar despre construirea unui nou aeroport lângă București, ci despre apariția unui posibil centru alternativ de aviație cargo în Europa de Est. În condițiile unei integrări eficiente cu infrastructura rutieră și feroviară, un astfel de hub ar putea consolida rolul României ca platformă de redistribuire a fluxurilor comerciale între Uniunea Europeană, bazinul Mării Negre și flancul estic al Europei.

Pentru Ucraina, participarea companiei Avtomagistral Pivden are o semnificație aparte. Aceasta demonstrează că actorii ucraineni din domeniul infrastructurii rămân capabili să se integreze în proiecte transfrontaliere majore chiar și în condiții de război. Pe termen mai lung, astfel de exemple pot consolida nu doar prezența economică a Ucrainei în regiune, ci și includerea sa într-o nouă arhitectură a rezilienței transporturilor și a securității logistice în Europa de Sud-Est.