Bulgaria și România au început construcția unei legături transfrontaliere de comunicații cuantice: o nouă etapă a securității digitale în Europa de Sud-Est

La 19 martie 2026, la Sofia, a fost lansată oficial construcția primei infrastructuri transfrontaliere de comunicații cuantice dintre Bulgaria și România. Ceremonia a avut loc la Institutul de Robotică al Academiei Bulgare de Științe, cu participarea reprezentanților Guvernului Bulgariei, ai Comisiei Europene, ai instituțiilor științifice, precum și ai misiunilor diplomatice ale României și Greciei. Noua conexiune urmează să lege Sofia de București și să devină unul dintre segmentele-cheie ale viitoarei infrastructuri europene de comunicații cuantice.

Potrivit părții bulgare, noul canal va asigura un mediu de comunicații securizat pentru instituțiile guvernamentale, organizațiile de cercetare și întreprinderile strategice din regiune. Academia Bulgară de Științe a subliniat că proiectul face parte dintr-o inițiativă mai amplă a Uniunii Europene privind crearea unui mediu sigur de comunicații pentru instituțiile publice, știință și infrastructura critică.

Borislav Bankov, ministru adjunct al inovării și creșterii din Bulgaria, a declarat că legătura cu Bucureștiul va crea un canal sigur pentru instituțiile publice, organizațiile de cercetare și întreprinderile strategice, punând totodată bazele dezvoltării serviciilor cuantice în domeniile transformării digitale, securității cibernetice și suveranității tehnologice a Europei. În perspectivă, acest coridor urmează să integreze infrastructurile cuantice naționale ale Greciei, Bulgariei, Ciprului, României și Țărilor de Jos.

Comisia Europeană definește EuroQCI drept o infrastructură europeană sigură de comunicații cuantice care acoperă întregul spațiu al Uniunii Europene și combină un segment terestru bazat pe rețele de fibră optică cu un segment spațial bazat pe sateliți. Scopul inițiativei constă în protejarea datelor sensibile și a infrastructurii critice prin integrarea tehnologiilor cuantice în sistemele de comunicații existente. Comisia precizează în mod direct că este vorba despre consolidarea protecției instituțiilor guvernamentale, centrelor de date, spitalelor, rețelelor energetice și altor sisteme critice.

Comentariul ICD

Lansarea coridorului cuantic bulgaro-român trebuie privită nu doar ca un eveniment tehnologic, ci și ca un element al formării unei noi arhitecturi de securitate strategică în Europa. În condițiile actuale, suveranitatea digitală este definită tot mai mult nu doar prin existența centrelor de date, a rețelelor optice sau a serviciilor cloud, ci și prin capacitatea statelor de a asigura transmiterea securizată a informațiilor de importanță critică la nivel interstatal.

La Institutul de Cercetări Dunărene se subliniază că acest proiect are o importanță deosebită pentru Europa de Sud-Est. În primul rând, el consolidează rolul tehnologic al Bulgariei și României ca state care trec treptat de la un statut periferic la funcția de noduri ale integrării infrastructurale europene. În al doilea rând, noua linie cuantică creează premisele pentru o integrare mai profundă a regiunii în sistemele de protecție a comunicațiilor guvernamentale, a infrastructurii critice, a rețelelor energetice, a coridoarelor de transport și a centrelor științifice. În al treilea rând, o asemenea infrastructură pune bazele unei viitoare piețe a serviciilor cuantice, în care avantajul îl vor avea statele care se vor integra primele în rețelele europene de nouă generație. Aceasta este o concluzie analitică întemeiată pe obiectivele declarate ale EuroQCI și pe parametrii proiectului bulgaro-român.

În plan geopolitic, se poate vorbi despre consolidarea axei Europa de Sud-Est – Europa Centrală – Europa de Vest. Dacă amploarea anunțată va fi realizată, Bulgaria își poate consolida într-adevăr rolul de nod regional în arhitectura cuantică paneuropeană, iar România poate deveni un element-cheie de legătură între spațiul Mării Negre și cel central-european al schimbului digital securizat. Din acest motiv, proiectul trebuie evaluat nu doar ca o investiție în telecomunicații, ci și ca o investiție în reziliența pe termen lung a mediului european de securitate, științific și instituțional.