Republica Moldova și Ucraina au amânat decizia privind deversările de apă în Nistru

În cadrul ședinței extraordinare a Comisiei moldo-ucrainene pentru utilizarea durabilă și protecția bazinului râului Nistru, desfășurată la 14 septembrie, părțile nu au reușit să convină asupra unui nou regim al deversărilor din lacul de acumulare Nistrean. Adoptarea deciziei a fost amânată cu două-trei zile pentru desfășurarea unor consultări suplimentare la nivel național.

Potrivit lui Ilya Trombițchi, director executiv al Asociației Internaționale a Păstrătorilor Râului Eco-TIRAS, Republica Moldova și Ucraina au constatat o reducere critică a resurselor de apă ale Nistrului pe ambele părți ale frontierei. Scăderea debitului și a nivelului râului afectează deja nu numai ecosistemele acvatice, ci și nivelul apei din fântânile aflate în apropierea Nistrului.

Situația este deosebit de gravă în sectorul inferior al râului. Potrivit expertului, ecosistemul Nistrului este tot mai afectat de limnificare — transformarea treptată a unui curs de apă într-un ecosistem asemănător unui lac, cu o curgere lentă și o dezvoltare excesivă a vegetației acvatice. Acest proces înrăutățește regimul hidrologic și cel al oxigenului, modifică habitatele organismelor acvatice și creează riscul dispariției unor specii de pești.

În cadrul ședinței au fost analizate două scenarii principale: reducerea deversării din lacul de acumulare Nistrean la 20 m³/s sau menținerea acesteia la aproximativ 50 m³/s. Potrivit lui Trombițchi, prima variantă este susținută de sectorul hidroenergetic ucrainean. Totuși, reducerea de aproape trei ori a volumului actual al deversărilor poate accelera semnificativ procesele de degradare din Nistrul inferior. În același timp, chiar și un debit de 50 m³/s este considerat insuficient pentru funcționarea stabilă a ecosistemului râului.

Partea moldovenească a propus amânarea deciziei finale pentru organizarea unor consultări suplimentare, iar partea ucraineană a acceptat această propunere.

Comentariul Institutului de Cercetări Dunărene

Situația actuală arată că bazinul Nistrului trece de la un deficit sezonier de apă la o criză hidrologică sistemică, în condițiile în care necesitățile populației, sectorului energetic și ecosistemelor naturale devin tot mai dificil de asigurat concomitent. Debitul ecologic nu poate fi însă tratat doar ca un volum rezidual, disponibil după satisfacerea necesităților economice.

Reducerea deversărilor la 20 m³/s poate avea consecințe în cascadă asupra Nistrului inferior: încetinirea suplimentară a curgerii, deteriorarea calității apei, deficit de oxigen, intensificarea dezvoltării vegetației și pierderea zonelor de reproducere a peștilor. Pe termen lung, aceste procese vor crea riscuri nu numai pentru biodiversitate, ci și pentru alimentarea cu apă potabilă, sectorul piscicol și starea sanitară a râului.

Republica Moldova și Ucraina trebuie să convină nu doar asupra unui compromis temporar, ci și asupra unui protocol comun de gestionare a debitului în situații de criză. Acesta ar trebui să stabilească un debit minim acceptabil din punct de vedere ecologic, schimbul operativ de date hidrologice, indicatori-prag clar definiți și revizuirea regimului de funcționare a lacurilor de acumulare în funcție de resursele reale de apă. În condițiile unei secete prelungite, conservarea ecosistemului Nistrului trebuie să constituie o componentă a securității hidrice a ambelor state, nu o restricție secundară.