Republica Moldova caută soluții pentru accelerarea navigației pe Dunăre și a transportului rutier agricol

Sectorul agroalimentar din Republica Moldova așteaptă decizii practice din partea autorităților pentru accelerarea transportului de mărfuri pe Dunăre și reducerea cozilor de camioane la punctele de trecere a frontierei cu România. Problemele au fost discutate la 14 septembrie în cadrul unor ședințe între conducerea Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA), Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR) și operatorii din sectorul cerealier.

Cea mai acută problemă rămâne navigația pe Dunăre. Portul Internațional Liber Giurgiulești, singurul punct de acces direct al Republicii Moldova la rutele maritime internaționale, depinde într-o măsură semnificativă de capacitatea Canalului Sulina din România.

Potrivit reprezentanților mediului de afaceri, în zona Reni–Giurgiulești așteaptă zilnic aproximativ 5–8 nave, iar întârzierile pe această rută pot depăși 15 zile.

O problemă suplimentară este reprezentată de restricțiile privind pescajul navelor. Participanții de pe piață indică un pescaj efectiv admis de aproximativ 5,5–6,5 metri, comparativ cu nivelul nominal de 7,2 metri. În consecință, unele nave nu pot fi încărcate la capacitate maximă, sunt necesare curse suplimentare, iar costurile de transport pentru exportatori cresc.

Transbordarea în radă ca posibilă soluție

Reprezentanții sectorului cerealier și logistic au propus autorizarea transbordării în radă — încărcarea mărfurilor pe nave aflate la ancoră, fără utilizarea directă a cheului.

Potrivit estimărilor mediului de afaceri, un asemenea mecanism ar putea reduce cozile de nave din apropierea portului Giurgiulești și ar crea capacități suplimentare de transbordare de aproximativ 20–50 de mii de tone pentru un ciclu operațional.

O solicitare pentru organizarea unor astfel de operațiuni în zona Giurgiulești–Reni–Galați a fost deja depusă. Implementarea acesteia necesită coordonare la nivel internațional, inclusiv cu Comisia Europeană.

La 15 septembrie, viceprim-ministrul și ministrul infrastructurii și dezvoltării regionale al Republicii Moldova, Vladimir Bolea, urmează să discute optimizarea navigației pe Dunăre cu un reprezentant al Comisiei Europene.

Congestia transportului rutier în zona Giurgiulești

În paralel, autoritățile moldovene lucrează la soluționarea problemelor care afectează transportul rutier al produselor agricole.

La 16 septembrie, ministrul agriculturii și industriei alimentare, Eugeniu Osmokescu, împreună cu reprezentanți ai conducerii poliției, urmează să viziteze Giurgiulești pentru a evalua posibilitatea restabilirii rapide a unui sistem de gestionare a traficului pe sectorul de aproximativ doi kilometri al drumului Reni–Giurgiulești, care leagă portul de punctul vamal.

Sectorul agricol propune două mecanisme de reglementare.

Primul presupune informarea prealabilă a poliției de frontieră cu privire la vehiculele care beneficiază de statutul de operator economic autorizat, ceea ce ar putea permite organizarea mai eficientă a deplasării acestora către zona vamală.

Al doilea mecanism este reluarea sistemului aplicat anterior de trecere alternativă a transportatorilor din Republica Moldova și Ucraina, în scopul unei distribuiri mai previzibile a fluxului de camioane pe sectorul congestionat.

Comentariul Institutului de Cercetări Dunărene

Institutul de Cercetări Dunărene consideră că situația din jurul portului Giurgiulești demonstrează caracterul sistemic al problemelor de capacitate din întregul nod de transport al Dunării de Jos. Reni, Giurgiulești, Galați și Canalul Sulina funcționează astăzi ca elemente interdependente ale unui singur coridor logistic, iar o întârziere într-un punct se transmite rapid către celelalte segmente.

Transbordarea în radă ar putea crește parțial capacitatea efectivă a portului Giurgiulești și ar reduce dependența de numărul limitat de dane. Totuși, acest mecanism nu poate soluționa de unul singur problema întârzierilor îndelungate pe Canalul Sulina. Sunt necesare reguli coordonate privind siguranța navigației, pilotajul, controlul vamal și de frontieră, precum și cooperarea dintre Republica Moldova, România și Ucraina.

O abordare similară este necesară și în transportul rutier. Accelerarea trecerii camioanelor pe un singur segment poate doar să transfere coada către următorul punct al traseului. De aceea, notificarea prealabilă, gestionarea electronică a cozilor și mecanismul coordonat de trecere alternativă pentru transportatorii moldoveni și ucraineni ar trebui să funcționeze ca un sistem unic.

Pentru Ucraina, această discuție are o importanță directă. Reni și Ismail utilizează aceeași infrastructură a Dunării de Jos și sunt expuse în mare măsură acelorași restricții de navigație ca și Giurgiulești. Creșterea capacității nu ar trebui, prin urmare, să se bazeze pe concurența celor trei state pentru o resursă limitată, ci pe administrarea comună a coridorului Ucraina–Republica Moldova–România.

Pe termen lung, zona Reni–Giurgiulești–Galați ar trebui analizată ca un singur nod logistic multimodal, cu proceduri sincronizate de navigație, transport rutier și feroviar, control de frontieră și vamal. O asemenea abordare ar putea nu doar să reducă actualele blocaje, ci și să consolideze reziliența întregului coridor de transport dunărean.