România extinde stimulentele fiscale pentru procesarea internă a gazelor naturale

România face un nou pas către construirea unui lanț industrial complet în jurul propriilor resurse de gaze naturale. Senatul României a aprobat un proiect de lege care prevede facilități fiscale pentru companiile din industria chimică națională care utilizează gazele naturale ca materie primă. Proiectul urmează să fie transmis Camerei Deputaților pentru votul final.

Inițiativa legislativă prevede scutirea de impozit pe profit, pe o perioadă de cinci ani, pentru companiile rezidente în România care investesc în industria chimică bazată pe utilizarea gazelor naturale. De asemenea, proiectul introduce scutirea de impozit pentru profitul reinvestit în activități eligibile pe aceeași perioadă, precum și un mecanism de amortizare superaccelerată pentru investițiile realizate în acest sector.

Stimulentele suplimentare vizează și fiscalitatea locală. Companiile ar putea beneficia de scutiri de la plata impozitelor pe clădiri și terenuri pentru o perioadă de până la cinci ani, cu aprobarea autorităților locale. Proiectul mai prevede scutiri de la taxele legate de schimbarea destinației terenurilor sau scoaterea acestora din circuitul agricol pentru realizarea proiectelor investiționale.

Din punct de vedere politic, această măsură reflectă un consens larg în România privind necesitatea nu doar de a extrage gaze naturale, ci și de a păstra o parte mai mare din valoarea adăugată în economia națională. Accentul este pus pe stimularea producției de îngrășăminte, produse chimice, materiale industriale și alte bunuri cu valoare adăugată ridicată.

Inițiativa capătă o importanță deosebită în contextul pregătirii României pentru începerea producției de gaze în cadrul proiectului offshore Neptun Deep din Marea Neagră. După lansarea producției, estimată pentru anul 2027, acest proiect ar putea crește semnificativ producția internă de gaze a României și ar putea consolida poziția țării ca unul dintre actorii energetici importanți ai Uniunii Europene în regiunea Mării Negre.

În paralel, compania de stat Romgaz avansează eforturile privind achiziționarea producătorului de îngrășăminte Azomureș, demers susținut la nivel politic ca parte a unei strategii mai ample de relansare a industriei chimice românești pe baza resurselor interne de gaze naturale.

Comentariul ICD

Pentru regiunea Dunării și a Mării Negre, această politică are nu doar o semnificație energetică, ci și una industrială și logistică. România trece, de fapt, de la un model bazat în principal pe extracție, export sau tranzit de resurse energetice la un model de procesare industrială internă. Acest lucru poate consolida competitivitatea clusterelor de producție românești, în special în sectoarele agrochimic, portuar-logistic și orientate spre export.

Potrivit lui Vitalii Barvinenko, directorul Institutului de Cercetări Dunărene, decizia României trebuie privită nu ca o simplă facilitate fiscală pentru un sector separat, ci ca parte a unei politici industriale pe termen lung.

„România demonstrează intenția de a transforma resursele interne de gaze naturale într-un instrument de modernizare economică. Logica acestei politici nu se limitează la extracția gazelor. Este vorba despre crearea unor lanțuri industriale cu valoare adăugată ridicată — îngrășăminte, produse chimice, materiale industriale și produse orientate spre export. Pentru Ucraina, acesta este un semnal important: în spațiul Mării Negre și al Dunării se formează o nouă competiție — nu doar pentru resurse energetice, ci și pentru investiții, procesare industrială și fluxuri logistice.”

În opinia ICD, această experiență este deosebit de importantă pentru Ucraina în contextul redresării industriale postbelice, al dezvoltării logisticii portuare și al formării clusterelor regionale de producție în regiunile sudice. Modelul românesc arată că securitatea energetică este tot mai strâns legată de politica industrială, localizarea valorii adăugate și capacitatea statului de a crea condiții predictibile pentru investitorii strategici.