Nivelurile scăzute ale apei în Nistru rămân o problemă gravă: ploile nu vor schimba semnificativ situația generală

Situația privind debitul râului Nistru continuă să provoace îngrijorare serioasă în rândul experților de mediu și al specialiștilor în gestionarea resurselor de apă. Potrivit informațiilor din presa moldovenească, cu referire la Ilia Trombițki, directorul executiv al Eco-TIRAS, până la sfârșitul săptămânii de lucru scurgerea din Carpați, în cursul superior al râului, a scăzut la 66 m³/s. În același timp, debitul în cursul inferior al Nistrului a rămas neschimbat, la aproximativ 100 m³/s. În consecință, nivelul apei în lacul de acumulare Dnestrovsk, care are un rol esențial în asigurarea debitului pe sectorul moldovenesc al râului, a coborât la 115,5 metri.

Potrivit lui Trombițki, ploile așteptate ar putea avea doar un efect limitat și este puțin probabil să modifice substanțial situația hidrologică generală. Aceasta arată că problema nivelurilor scăzute ale apei în Nistru nu este doar una de scurtă durată, determinată de condițiile meteorologice actuale, ci reprezintă o provocare sistemică legată de schimbările pe termen lung ale bilanțului hidric, de practicile de utilizare a terenurilor, de starea afluenților, a lacurilor de acumulare și de regimurile de regularizare a debitului.

O importanță suplimentară o au audierile publice programate pentru 13 mai 2026 în comisia parlamentară pentru mediu a Republicii Moldova, unde urmează să fie discutată situația Nistrului. Printre temele propuse se numără împădurirea la scară largă a bazinului râului, crearea perdelelor forestiere de protecție a apelor de-a lungul malurilor, interzicerea aratului terenurilor în imediata apropiere a liniei apei, trecerea fermierilor din bazin la culturi rezistente la secetă și la tehnologii de irigare prin picurare, demolarea barajelor ilegale construite pentru iazuri de irigare sau piscicultură, restricționarea utilizării apelor arteziene pentru irigații în perioadele de secetă hidrologică severă și revizuirea legislației privind utilizarea apelor mineralizate în irigații.

Comentariul ICD

Pentru Ucraina, problema debitului Nistrului are, de asemenea, o relevanță directă. Nistrul este un râu transfrontalier, iar starea sa ecologică depinde de acțiunile coordonate ale Ucrainei și Republicii Moldova, de eficiența gestionării la nivel de bazin, de monitorizare, schimbul de date și adaptarea la schimbările climatice.

Potrivit lui Vitalii Barvinenko, directorul Institutului de Cercetări Dunărene, situația actuală a Nistrului demonstrează că securitatea apei devine tot mai mult nu doar o problemă de mediu, ci și o chestiune de guvernanță publică, reziliență regională și coordonare transfrontalieră.

„Ploile pot îmbunătăți temporar indicatorii hidrologici, dar nu rezolvă problema structurală. Dacă bazinul râului își pierde capacitatea de a acumula și reține apa, dacă luncile se degradează, afluenții mici se colmatează, iar utilizarea apei în agricultură nu este adaptată noilor condiții climatice, fiecare perioadă de ape scăzute va deveni tot mai severă. Nistrul are nevoie nu de reacții situaționale, ci de o politică permanentă la nivel de bazin — cu acțiuni coordonate ale Ucrainei și Republicii Moldova, monitorizare transparentă, regularizare ecologic justificată a lacurilor de acumulare și revizuirea practicilor de utilizare a terenurilor în zonele riverane.”

ICD subliniază că, pentru Ucraina, această problematică trebuie analizată într-un context mai larg al securității apei în regiunile sudice, al adaptării climatice și al implementării abordărilor europene privind managementul integrat al bazinelor hidrografice. O atenție deosebită trebuie acordată refacerii zonelor naturale de protecție a apelor, consolidării controlului asupra utilizării apelor subterane, inventarierii construcțiilor hidrotehnice și creării unor mecanisme comune ucraineano-moldovenești de reacție timpurie la riscurile hidrologice.

Astfel, actuala situație de ape scăzute pe Nistru nu este doar un fenomen natural sezonier, ci un indicator al provocărilor acumulate în domeniul guvernanței, mediului și schimbărilor climatice. Fără trecerea la un management sistemic la nivel de bazin, nici măcar perioadele cu precipitații favorabile nu vor putea asigura stabilizarea pe termen lung a regimului hidrologic al râului.